Cele trei litere – Analiză pe suflet deschis

Cele trei litere – Analiză pe suflet deschis

11 luni de tratament împotriva tuberculozei.

11 luni care mi-au schimbat viața.

11 în care am învățat să prețuiesc cu adevărat viața.

11 luni în care am crescut enorm.

11 luni în care m-am regăsit.

11 luni în care am învățat să mă prețuiesc pe mine ca persoană.

11 luni în care am aflat cât de important e să ne îngrijim sănătatea.

Sunt niște lecții pe care viața ți le dă și este atât de important să înveți din ele, atât de important să nu mai mergi pe cărarea greșită pe care ai mers până acum și care a dus la apariția acestor boli. Eu simt că am evoluat ca persoană, ca individ, ca spirit în primul rând și merg în continuare pe drumul ăsta pe care l-am descoperit, pentru că sunt sigură că e calea cea dreaptă.

Sunt atât de mândră de ce am realizat, pot spune că sunt chiar bucuroasă că am trecut prin și peste boala asta, pentru că am avut timpul necesar să evoluez spiritual și cred că asta este cheia tuturor lucrurilor. Cred că ne întrebăm cu toții ”De ce eu? De ce mie?” Astea sunt întrebări care nu își au rostul. Toate au un scop. Toate ne sunt date cu un scop. Trebuie să învățăm ceva, trebuie să trecem prin ceva că să dobândim altceva. În cazul meu, eu a trebuit să trec prin asta ca să evoluez și să mă dezvolt ca persoană; ca să realizez că stilul de viață pe care l-am avut până în momentul când m-am îmbolnăvit a fost unul total greșit, iar asta a fost lecția pe care a trebuit s-o învăț, și anume să încep să gândesc pozitiv, să nu mai aștept ca cei din jurul meu să facă minuni pentru mine, ca cei din jurul meu să mă iubească și să mă aprecieze, pentru că trebuie în primul rând să mă iubesc eu pe mine, să mă apreciez eu pe mine, și atunci fericirea și starea de bine va veni din interiorul meu. Nu trebuie să așteptăm ca cei din jurul nostru să ne facă fericiți, iar în momentul în care înțelegem asta, că fericirea vine din noi, din fiecare, atunci totul se schimbă.

Sunt atâtea căi prin care putem să fim fericiți, prin care putem să ne schimbăam viața, prin care putem să privim viața altfel, prin care putem să ne bucurăm mai mult de viață. Și acele căi sunt simple și la îndemâna oricui. Trebuie doar să avem puterea de înțelegere necesară pentru a putea face asta. De exemplu, câteva minute de meditație în fiecare zi îți pot aduce liniștea și bucuria necesară care îți va conduce întreaga zi. Sau pur și simplu rostirea unor afirmații pozitive îți pot lumina întreaga zi, dacă vrei cu adevărat să îți dăruiești aceste momente ție, dacă crezi cu adevărat ceea ce spui. Sunt lucruri simple care au fost și sunt în continuare testate de mine și care într-adevăr funcționează. Trebuie doar multă voință și dorință de a face o schimbare în bine pentru tine. Pentru că ești un suflet minunat. Ăsta e singurul motiv. Și pentru că meriți.

Citește și: Meditația mindfulness sau prezența conștientă

Am încheiat un capitol care pentru unii ar părea poate unul urât, anost, gri. Un an în care am stat acasă în concediu medical din cauza unei boli de natură infecțioasă. La prima vedere așa pare, unul urât și gri, dar pentru mine a fost de fapt poate unul din cei mai productivi ani, ca să zic așa. Productivi în sensul de dezvoltare personală, de creștere spirituală, în sensul că am avut destul timp să reflectez asupra tuturor aspectelor care mă înconjoară. Am avut timp să analizez ce îmi doresc cu adevărat, ce nu-mi doresc, ce pot să schimb, ce nu pot să schimb, și toate circumstațele au dus la faptul că schimbarea trebuie să vină din mine, din interiorul meu, schimbarea gândirii și acționarea în consecință. Cum te programezi la nivel mental, cam asta ar fi. Practic ai de ales dacă vrei să îți plângi de milă și să te compătimești, sau dacă vrei să devii tot mai puternic și să te faci bine. Sunt două lucruri total diferite. Două căi de acces. Tu te afli în intersecție. Pe care cale alegi să mergi? Vrei să îți fie bine sau vrei să îți fie rău? Vezi ce simplu e acum să alegi calea spre bine?

Oricât de clișeu ar suna, ce nu te omoară te face mai puternic. Cam asta mi s-a întâmplat. Pentru că da, tuberculoza poate să omoare. Tuberculoza omoară în fiecare an mii de oameni, raportându-ne doar la România. Pe vremuri toată lumea murea, nu exista remediu. Din punctul ăsta de vedere, mă bucur că trăiesc în secolul ăsta, în care există tratament. Pe mine nu m-a omorât, am depistat-o la timp și am început să o tratez, am respectat cu strictețe tratamentul și astfel am devenit mai puternică.

Apoi a venit a doua lovitură, am aflat de fapt ce anume a cauzat parțial această boală la nivel fizic. Pentru că la nivel mental aflasem deja – stilul haotic de viață alimentat de o gândire masochistă. Așadar am aflat că sistemul meu imunitar e dat peste cap din cauza unei boli autoimune numită spondilită anchilozantă. Cu alte cuvinte, sistemul meu imunitar era preocupat să mă atace pe mine, în loc să își facă datoria să mă apere. Și așa, lipsită de apărare, bacilul a avut verde la atac și a cauzat tuberculoza. Dar asta m-a făcut și mai puternică.

Și am mai învățat ceva. Avem tendința să luptăm, să opunem rezistență ori de câte ori ni se întâmplă ceva rău sau neașteptat, ceva negativ, mai ales legat de sănătate. ”Ah, eu lupt, lupt împotriva bolii, eu trebuie să lupt, ce, e mai tare ea ca mine?” De fapt, secretul nu este să lupți, să te îndârjești, să o gonești din viața ta, ci trebuie să o accepți. Ăsta este secretul. Cu cât te îndârjești mai mult să lupți, să scapi de ea, de boală, de negativitate, cu atât mai mult tu pierzi energie iar ea își face loc și rămâne în viața ta, ca într-un hotel de lux, pe când dacă o accepți ca făcând parte din tine, atunci ea trece pentru că știe că tu o accepți și nu lupți împotriva ei. Pentru că ea știe că a venit în viața ta cu un scop, și dacă tu te lupți să o dai afară, fără să vezi dincolo de răul aparent pe care îl produce în viața ta, și fără să o accepți ca fiind ceva firesc, ea n-o să plece din viața ta prea curând și vei suferi mai mult în loc să te vindeci. Deci acceptând toate lucrurile apartent negative care ți se întâmplă, ajungi să realizezi că ele sunt de fapt un mare bine, sub o formă sau alta, sau care duc către un mare bine. Chiar dacă nu realizezi de la început asta. Așa cum a fost în cazul meu.

Ceva fundamental s-a schimbat în mine, gândirea, viziunea, întregul meu mecanism interior de înțelegere. Mă simt de parcă însuși spiritul mi-a fost trezit, cumva parcă zăcea într-o stare latentă fără să cunoască cu adevărat lumea și realitatea. Cumva spiritul meu s-a trezit la viață. Acea parte din mine pe care o percepeam doar la nivel de concept, acum o percep ca pe ceva viu. Ceva viu care îmi guvernează întreaga ființă. Este ceva ce poate nu pot să exprim cu adevărat în cuvinte, ceva ce se poate doar simți, ceva ce poate putem să simțim fiecare dintre noi la un moment dat, trecând prin ceva. Și acceptând acel ceva și învățând din acel ceva. În cazul meu, momentul ăsta a venit. Și e cu atât mai interesant cu cât a venit când mă apropii de 30 de ani. Și simt cumva că de la 30 de ani încolo viața mea va fi alta, pentru că ceva s-a schimbat în mine fundamental, nu mai pot fi eu cea de dinainte să ma îmbolnăvesc. Nu mai pot fi ființa aia care muncea ca un robot, care pierduse gustul vieții, care se simțea mică, complexată, slabă, vinovată de orice se întâmplă pe lumea asta. Nu, nu mai pot fi așa. Mă uit în urmă la un alt eu. Un alt eu pe care nu mai vreau să îl mai trăiesc vreodată și știu sigur că nu-l voi mai putea trăi vreodată, pentru că ceva s-a schimbat în mine fundamental. S-a schimbat în bine, așa cum trebuie să fie.

Toata nimicnicia care mă cuprinsese în ultimii ani s-a transformat în ceva superior, s-a transformat într-un alt Eu, într-un Eu mult mai puternic și mult mai elevat spiritual. Și sunt atât de mândră de asta. Sunt sigură că ăsta a fost planul lui Dumnezeu pentru mine, să mă facă să realizez anumite lucruri și să mă schimb în bine.

Sunt foarte bucuroasă că s-a întâmplat asta. Și aș fi și mai bucuroasă, de infinit de mii de ori mai bucuroasă dacă împărtășirea experiențelor mele ar schimba și viața ta. Îmi doresc ca toată pozitivitatea mea și starea de bine să ajungă până la tine, să îți invadeze fără rușine toată ființa și să se stabilească acolo pentru totdeauna. Să plouă cu viață în interiorul tău. Și să te bucuri de tot ce îți oferă viața. Oricând și oricum.

Acesta este darul meu pentru tine. Ca de la suflet la suflet.

RelatedPost

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.